Bulgaria reușește să își surclaseze vecinul de la nord, România, într-o serie de capitole macroeconomice vitale. Conform ultimelor date analizate, țara de la sud de Dunăre nu doar că oferă o putere de cumpărare superioară pentru cetățenii săi, dar își consolidează stabilitatea printr-o inflație mult mai temperată, o povară fiscală redusă pe muncă și un deficit bugetar menținut la jumătatea celui înregistrat de București.
În timp ce România continuă să se confrunte cu o inflație persistentă care erodează vizibil veniturile reale ale populației și scade standardul de viață, Bulgaria a demonstrat o reziliență sporită în gestionarea prețurilor de consum. Această temperare accelerată a prețurilor s-a tradus direct într-o creștere reală a puterii de cumpărare. Trendul este confirmat de evoluțiile lunare, Sofia raportând perioade cu inflație zero, un scenariu greu de atins în prezent pe piața românească, unde prețurile continuă să aibă o traiectorie ascendentă.
Taxe mai mici pe muncă și TVA optimizat
Unul dintre pilonii principali ai succesului bulgăresc rămâne politica fiscală atractivă și predictibilă. Bulgaria oferă un mediu net superior pentru companii și salariați prin menținerea unor taxe reduse pe forța de muncă.
În timp ce în România taxarea muncii rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană (statul reținând aproape jumătate din salariul brut sub formă de contribuții și impozite), vecinii bulgari folosesc un sistem de impozitare mai relaxat. Această abordare lasă mai mulți bani în buzunarele angajaților și stimulează angajările. De asemenea, politicile legate de TVA și taxele pe consum sunt configurate mult mai eficient, sprijinind direct competitivitatea economică.
Deficit la jumătate față de București
Cea mai adâncă prăpastie dintre cele două economii se reflectă în execuția bugetară. Bulgaria reușește o performanță fiscală solidă, menținându-și deficitul bugetar în limite strânse, o valoare care reprezintă doar jumătate din deficitul masiv cu care se confruntă în prezent România.
Această rigoare fiscală nu doar că protejează Sofia de turbulențe economice pe termen lung, dar îi asigură și o poziție privilegiată în parcursul său accelerat către aderarea deplină la zona euro, în timp ce România stagnează din cauza dezechilibrelor macroeconomice.
Analizele economice scot la iveală un paradox important: deși practică cote de impozitare mai mici decât cele din România, statul bulgar reușește să strângă la buget venituri fiscale raportate la PIB mai mari. Secretul constă în eficiența instituțiilor de control și într-un grad de evaziune fiscală mult mai redus, în special la colectarea TVA-ului—un capitol la care România ocupă, în mod tradițional, ultimul loc din UE din cauza decalajului uriaș de colectare (gap-ul de TVA).
România pierde teren în cursa competitivității cu vecinii Bulgari
Această dinamică subliniază o pierdere vizibilă de competitivitate regională pentru România. Dacă în anii trecuți Bucureștiul domina topurile regionale datorită unei viteze superioare de creștere economică, instabilitatea fiscală recentă, modificările legislative repetate și deficitele gemene riscă să mute polul de atractivitate din Europa de Est în favoarea Sofiei, transformând Bulgaria într-un model de stabilitate și predictibilitate în regiune.
About the Author
