Declarațiile făcute în ultimele zile de vicepremierul Oana Gheorghiu au provocat un val de reacții în presa centrală și în mediul juridic, după ce aceasta a admis public că Guvernul intenționează să poarte discuții cu reprezentanți ai Parchetului pentru a înțelege „cât de mult” trebuie documentate anumite suspiciuni înainte de formularea unor sesizări penale. (Gândul)
Mai exact, conform gândul.ro, Oana Gheorghiu a declarat că Executivul a trimis deja mai multe situații către Corpul de Control și că „pentru a sesiza organele de anchetă” ar fi nevoie de „niște dovezi mai adânci”. Vicepremierul a continuat spunând că urmează „o întâlnire cu cineva de la Parchet” pentru ca reprezentanții Guvernului să înțeleagă „cât de mult trebuie să avem noi informații”, deoarece „în acest moment nu avem informații atât de evidente în care să spunem că aici 100% s-a furat”.
Dincolo de formularea controversată, problema de fond este una extrem de gravă pentru orice stat democratic: un membru al Guvernului vorbește deschis despre consultări cu procurori înaintea unor eventuale dosare penale. Chiar dacă Oana Gheorghiu a încercat să transmită ideea unei cooperări instituționale, declarația ridică inevitabil suspiciuni privind relația dintre puterea politică și sistemul judiciar.
Într-un stat de drept, Guvernul nu „pregătește” dosare penale și nu discută informal cu procurorii pentru a afla cum trebuie construite anumite sesizări. Dacă există indicii privind posibile ilegalități, acestea sunt transmise organelor competente, iar procurorii decid independent dacă există sau nu elemente pentru începerea unei anchete. Tocmai această delimitare clară dintre politic și justiție reprezintă una dintre bazele democrației.
Presa centrală a reacționat dur. Publicația Știripesurse a scris explicit că „Parchetul nu este birou de consultanță pentru Guvern”, subliniind că rolul procurorilor începe după sesizare, nu în cadrul unor discuții preliminare cu reprezentanți ai Executivului. (Stiripesurse)
Criticii susțin că astfel de declarații reactivează exact temerile care au afectat ani la rând încrederea românilor în independența justiției: impresia că puterea politică încearcă să influențeze sau să utilizeze mecanismele judiciare în jocuri de putere și confruntări politice.
Mai mult, declarațiile vin într-un context tensionat, în care Oana Gheorghiu s-a aflat deja în conflict public cu reprezentanți ai sistemului judiciar. În urmă cu câteva luni, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat demersuri juridice după unele afirmații făcute de vicepremier la adresa magistraților și a sistemului de pensii speciale.
În orice democrație autentică, justiția trebuie nu doar să fie independentă, ci și să pară independentă. Iar în momentul în care un vicepremier vorbește despre întâlniri cu procurori pentru a înțelege cum trebuie construite anumite sesizări, granița dintre puterea executivă și autoritatea judiciară începe să devină periculos de neclară.
Leave a Reply