SAFE – miliarde pentru Apărare, dar cu transparență limitată. Rămân întrebări fără răspuns după plecarea lui Bolojan

Programul SAFE, mecanism european de finanțare pentru apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, a intrat în linie dreaptă și în România, cu sume consistente direcționate către proiecte militare. În plin context politic tensionat, pe final de mandat, modul în care sunt gestionate aceste fonduri ridică semne de întrebare.

Deși cadrul general al programului este public, detaliile concrete privind contractele, criteriile de atribuire și distribuția exactă a fondurilor rămân parțial opace, invocându-se caracterul sensibil al domeniului apărării. Este o practică obișnuită în sectorul militar, însă amploarea sumelor implicate justifică o dezbatere mai amplă.

Contracte de miliarde și vizibilitate limitată

România are la dispoziție aproximativ 16 miliarde de euro prin SAFE, iar o parte semnificativă din aceste fonduri este direcționată către mari companii din industria de apărare. În spațiul public au apărut informații despre contracte consistente, inclusiv cu grupuri internaționale, însă imaginea de ansamblu rămâne incompletă.

Criticii susțin că, deși anumite informații sunt publice, lipsesc explicații clare privind impactul economic intern: cât din aceste sume rămân efectiv în România, câte locuri de muncă sunt create și ce capacități industriale sunt dezvoltate pe termen lung.

Final de mandat cu decizii controversate

Momentul în care aceste decizii sunt accelerate – în apropierea unei moțiuni de cenzură – alimentează suspiciuni în spațiul public. Chiar dacă programul SAFE nu este unul „secret” în sine, lipsa unei comunicări detaliate poate crea percepția unor decizii luate fără suficientă transparență.

În astfel de situații, nu doar legalitatea contează, ci și încrederea publică. Iar aceasta se construiește prin claritate, explicații și asumare.

Între securitate și transparență

Guvernul trebuie să găsească echilibrul între necesitatea protejării informațiilor sensibile și obligația de a explica modul în care sunt cheltuite fonduri publice de o asemenea amploare.

În lipsa unor detalii suplimentare, întrebările rămân: cine câștigă, cât câștigă și ce rămâne, concret, în economia românească?

Sursă foto: România Liberă