Dezbaterea publică privind interzicerea jocurilor de noroc la Petroșani a fost marcată de un moment greu de ignorat, după intervenția pastorului penticostal Petru Ceuță, care a susținut menținerea păcănelelor și a lansat o afirmație ce a stârnit reacții în sală.
În încercarea de a argumenta impactul închiderii acestor activități, acesta a sugerat, într-o formulare cu tentă discriminatorie și conotații sexuale, că fetele care și-ar pierde locul de muncă ar putea pleca în Elveția, făcând referire la aspectul lor fizic. Declarația a fost percepută de participanți ca fiind incompatibilă cu cadrul unei dezbateri publice și cu poziția pe care o ocupă.
Intervenția a venit într-un context în care discuțiile dezbaterii erau centrate pe efectele sociale și economice ale închiderii jocurilor de noroc, la care au luat parte foarte mulți angajați ai unor săli de jocuri dar și medici, profesori, tineri, persoane vârstnice cat si majoritatea consilierilor locali, cu opinii atât pro, cât și contra menținerii acestor activități.
De altfel, tema dezbaterii nu este una pur teoretică. În baza unei ordonanțe de urgență adoptate recent de Guvern, autoritățile locale pot decide dacă permit sau interzic funcționarea sălilor de jocuri de noroc pe raza localităților, ceea ce până acum decidea doar ONJN.
Declarațiile lui Petru Ceuță vin și pe fondul unor controverse mai vechi legate de numele acestuia. Potrivit informațiilor existente în spațiul public, acesta este cercetat în 2 dosare penale pentru fapte grave, săvârșite cu violență iar asupra sa planează și alte suspiciuni vehiculate la nivel local privind posibile fapte de spălare de bani și evaziune.
Momentul de la Petroșani ridică, dincolo de disputa privind păcănelele, o întrebare mai amplă despre nivelul discursului public și despre limitele care ar trebui respectate într-o dezbatere ce privește direct comunitatea.
