Comisia juridică a Camerei Reprezentanților din Statele Unite susține, într-un raport făcut public marți, că Executivul european ar fi intervenit în mod sistematic în procesele electorale din mai multe state membre ale Uniunii Europene, printre care și România. Potrivit documentului, intervențiile ar fi fost realizate prin presiuni exercitate asupra marilor platforme online pentru limitarea sau eliminarea conținutului politic, în special în perioadele electorale, în detrimentul unor partide sau candidați conservatori ori populiști.
Raportul arată că, după intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA), în 2023, Comisia Europeană ar fi intensificat solicitările adresate platformelor digitale înaintea unor alegeri importante. Sunt menționate explicit scrutinuri naționale din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024. Documente confidențiale prezentate comisiei americane ar indica faptul că aceste presiuni ar fi fost aplicate constant și ar fi vizat, în mod disproporționat, formațiuni politice considerate conservatoare sau populiste.
România, exemplu de „cenzură agresivă”
Un capitol distinct al raportului se referă la alegerile prezidențiale din România din 2024, descrise drept momentul în care măsurile de cenzură ar fi atins cel mai ridicat nivel. Potrivit documentului, acest context a coincis cu anularea primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională, tur câștigat de candidatul independent Călin Georgescu. Decizia instanței a fost justificată atunci prin informații furnizate de serviciile de informații, care au susținut că Rusia ar fi sprijinit în mod clandestin candidatura lui Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok.
Raportul Congresului SUA afirmă însă că documente interne ale platformei TikTok, puse la dispoziția comisiei americane, contrazic această narațiune. Conform acestora, TikTok ar fi informat Comisia Europeană că nu a identificat și nici nu i-au fost prezentate dovezi care să confirme presupusa interferență rusă invocată de autoritățile române.
„Recomandări” care ar fi fost, de fapt, obligatorii
Documentul mai susține că, în 2024, Comisia Europeană a publicat un ghid electoral în cadrul DSA, prin care cerea platformelor să adopte măsuri suplimentare de moderare a conținutului înaintea unor alegeri majore. Deși aceste orientări au fost prezentate public drept practici voluntare, raportul afirmă că, în discuții neoficiale, reprezentanții Comisiei ar fi transmis clar că aplicarea lor era obligatorie.
Comisia juridică a Camerei Reprezentanților investighează în prezent în ce măsură legislația, reglementările sau deciziile judiciare din afara Statelor Unite pot obliga sau influența companiile de tehnologie să restrângă libertatea de exprimare, inclusiv pe teritoriul american. În acest context, comisia a emis citații către zece mari companii din domeniul tehnologic, solicitând corespondența acestora cu guverne străine, inclusiv cu Comisia Europeană și state membre ale UE, pe tema moderării conținutului online.
