Un grup de parlamentari din județul Hunedoara, reprezentând Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), i-au adresat o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan. Aceștia cer reevaluarea urgentă a măsurilor de austeritate propuse pentru sistemul educațional, avertizând asupra consecințelor grave pe termen mediu și lung pentru viitorul învățământului românesc.
Îngrijorări Majore și Solicitări Concrete
Semnatarii scrisorii – deputații Natalia Intotero (PSD), Tiberiu Barstan (AUR), Ilie Toma (PSD) și senatorii Cristian Resmeriță (PSD), Vasilică Potecă (AUR) – își exprimă profunda îngrijorare față de impactul negativ al măsurilor. Printre acestea se numără:
- Comasările de clase
- Creșterea normei didactice
- Reducerea burselor școlare
- Stoparea investițiilor în infrastructura educațională, în special în mediul rural.
Scrisoarea a fost elaborată în urma consultărilor cu sindicatele din învățământul preuniversitar din Hunedoara și cu Instituția Prefectului, subliniind impactul major al acestor măsuri asupra a 96% dintre școlile rurale și 11% dintre cele urbane din județ.
Apel la Înțelepciune și Colaborare
Parlamentarii solicită guvernului să dea dovadă de „înțelepciune, echilibru și solidaritate națională”. Ei propun organizarea de consultări urgente cu toți actorii implicați în educație: profesori, elevi, părinți, autorități locale și mediul de afaceri. Scopul este regândirea măsurilor care riscă să destabilizeze un sector deja fragil.
Contradicții Bugetare și Progrese în Pericol
Deși bugetul Ministerului Educației pentru 2025 este de aproximativ 3,4% din PIB, parlamentarii atrag atenția că tocmai acest sector va fi supus unor măsuri bugetare restrictive. Aceștia reamintesc de eforturile recente de modernizare și digitalizare a învățământului, demarate după adoptarea noilor legi ale învățământului în 2023. Aceste eforturi, deși cu rezultate vizibile pe termen lung (12-15 ani), au adus deja progrese concrete în promovabilitate și reducerea abandonului școlar.
Parlamentul ca Partener și Anul Național al Copilului
Semnatarii cer ca Parlamentul să fie considerat un partener de încredere în procesul decizional și trag un semnal de alarmă privind riscul unor „măsuri cu risc ridicat” care ar putea destabiliza „echilibrul fragil dobândit recent”.
Un argument suplimentar invocat este faptul că anul 2025 a fost declarat de Parlamentul României „Anul Național al Copilului”.
Această decizie impune o atenție sporită investițiilor în educație și evitarea oricăror măsuri care ar putea limita șansele și speranțele copiilor din România.
