Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești a făcut publică motivarea incendiară prin care a decis suspendarea hotărârii Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Magistratul a argumentat cu vehemență că judecătorii constituționali au comis un abuz de putere flagrant, interpretând legea în mod arbitrar și încălcând suveranitatea națională.
În motivarea sa detaliată, întinsă pe 20 de pagini, judecătorul Vasile demască modul în care CCR și-a arogat dreptul de a anula întregul proces democratic.
„Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere… Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie… anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României”, se arată în document.
Magistratul nu s-a oprit aici, acuzând CCR că s-a substituit voinței populare: „Ultimele două motive de nelegalitate invocate de reclamantă se referă la faptul că hotărârea atacată a fost emisă şi cu încălcarea art. 2 din Constituţia României privind Suveranitatea… arată că, prin hotărârea menţionată, Curtea Constituţională a încălcat suveranitatea poporului român… anulând întreaga procedură electorală, lăsând România fără Preşedinte legitim ales de poporul român şi aruncând-o într-o criză politică profundă… Or, Curtea Constituţională a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu, impunând poporului român un Preşedinte neales, numit de chiar Curtea Constituţională, cu încălcarea gravă a prevederilor Constituţiei României, deşi, potrivit art. 142 alin. (1), Curtea Constituţională ar fi trebuit să fie garantul supremaţiei Constituţiei”.
În antiteză cu decizia CCR, judecătorul Vasile a subliniat că problemele invocate de Curtea Constituțională, deși reale, nu justificau anularea întregului scrutin:
„Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni… Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”.
Este de remarcat că, inițial, CCR validase primul tur al alegerilor, stabilind chiar și candidații pentru turul doi:
„Curtea Constituţională a României a decis, prin hotărârea n.r. 31 din 31 din 2 decembrie 2024, validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul 3 tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024, prevăzându-se că «Se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.»”
Motivarea judecătorului de la Curtea de Apel Ploiești deschide o nouă perspectivă asupra crizei politice generate de decizia CCR, punând sub semnul întrebării legitimitatea anulării alegerilor și ridicând semne de întrebare serioase cu privire la rolul și interpretarea Constituției de către instanța supremă.
